Răvaș către politicieni

Vă scriu aceste rânduri și vă rog să le citiți, percepeți și, dacă se poate, înțelegeți ca venind din partea unui om care vă privește întotdeauna și vă admiră atunci când este cazul. Poate că sunteți necăjiți și stresați foarte tare. Sunt conștient că nu este ușor să înoți prin mările de informații, interese și bani pe care le întâlniți, dar ăsta nu este un motiv să vă lăsați pradă deznădejdii, umilinței sau să demobilizați.

Ați fost aleși, prima dată de soartă, apoi de oameni să reprezentați interesele unor comunități. Ale acelora din care ați plecat. Sunteți încărcați cu multă noblețe, pentru că asta reprezintă politica în fundamentul ei, o misiune nobilă, plină de onoare, de a vorbi și acționa în numele poporului. Sigur, greutatea aceste nobleți strivește caracterele neformate la timp sau cu fisuri în structura lor. Nu este ușor nici pentru cineva care ar fi perfect. Te simți altul atunci când știi că ai în spate interese a mii, sute de mii, milioane de suflete. Ideea este că trebuie să te simți altul în sens pozitiv, să arăți respect celor din jur, în primul rând prin atitudinea față de valorile în care cred oamenii pe care-i reprezentați.

Sunteți atacați din toate părțile, pentru că se dorește din partea voastră soluții, modele de conduită, dar mai ales speranță. Oamenii din societate se uită în sus, așa a fost mereu, pentru a zări ce face Vodă, să știe și ei ce au de făcut. Voi dați tonul vieții sociale și culegeți și roadele acesteia. Nu vă este ușor când sunteți înjurați sau criticați și cred că nu vă este ușor să explicații copiilor voștri, soțiilor voastre sau soților voștri, mamelor voastre care este cauza reproșurilor publice car vi se fac. Sunteți și voi oameni. Vă doare și răspundeți la durere cu durere. Cea pe care o produceți altora, de multe ori celor care nu au nicio legătură cu voi, cu nedreptățile făcute vouă. Trebuie să fiți atenți și puternici…

Cu sfială vă spun că ar trebui să priviți la hoție ca la un păcat de moarte. Așa cum nu vă turnați otravă în pahare atunci când chefuiți, ci băuturi fine, tot așa ar trebui să tratați și furtul. Mai ales pe cel săvârșit de voi. V-ați aruncat în prăpastia decadenței, iar rezultatul este implacabil. Căderea nu mai poate fi oprită. Sau nu în siguranță! Cel puțin așa pare. Minciuna, trădările, păcălelile, conspirațiile și altele, le invocați ca fiind arme ale luptei politice în care sunteți angrenați, pe motiv că doriți binele poporului. Nu este foarte clar până acum dacă acest bine vreți să-l oferiți sau să-l capturați. Eu cred în prima variantă, dar până acum nu ați reușit să arătați asta. Dimpotrivă!

Adevărul nu mai este adevăr, el e prezentat din toate punctele de vedere și este bine că se întâmplă asta. Dezbaterile nu le aveți pentru găsirea de soluții, nu vă prezentați argumente din perspectiva poporului reprezentat de voi, ci argumentele proprii. Vă angajați în discuții cu convingerea că voi aveți dreptate, iar ceilalți sunt proști, mincinoși sau rău intenționați. Nu există monopol asupra adevărului sau asupra binelui. El migrează de la o parte la alta în funcție de puterea de înțelegere și de pătrunderea în profunzimea lucrurilor. E bine să ascultați, să vă ascultați în discuțiile pe care le aveți, să găsiți scopuri comune societății și nu doar clasei politice. O să găsiți mulți adepți din afara politicului care să vă susțină proiectele rezonabile. Dar pentru asta este nevoie să înțelegem că nu putem lucra singuri la un proiect de anvergură, mai ales la unul care să cuprindă întreaga societate.

Pe mine nu mă deranjează să trăiți mai bine decât mine sau restul oamenilor. Nu. Și o spun răspicat, Este firesc să fiți sătui, mai sătui ca mine, să fiți mai îmbrăcați și mai relaxați, pentru că doar așa vă puteți gândi la interesul general pe care îl clamați de fiecare dată. Dar nu înțeleg de ce vă opriți doar la asta. Asigurați-vă un trai decent, de lux, dacă nu se poate altfel – asta e chestie de gust și de educație -, dar reveniți și dați societății proiecte durabile. O să vă surprindă reacția oamenilor care vor veni să vă sprijine. Sunt mulți oameni normali care așteaptă să susțină demersuri normale în societatea asta. Și mai e ceva, o să spuneți că sunt grupuri de interese străine care ne obligă să mergem într-o anumită direcție. Așa este. Dar să știți că oamenii ne vor respecta mai mult după ce vor vedea că ne respectăm noi. Noi între noi.

Dacă doriți să reprezentați poporul, de ce vă cramponați de funcțiile pe care trebuie să le pierdeți ca urmare a deciziei prin vot a poporului? Nu este o fractură în logica lucrurilor!? Eu nu mă pricep, dar pun aceste gânduri aici pentru a fi cunoscute. Unele poate sunt greșite fundamental, altele poate sunt utopice. Nici nu mai contează. Ideea este că puntea dintre clasa politică și societate se întinde doar în preajma alegerilor, după care agendele sunt aproape paralele. Nu pot să nu închei cu ceea spunea N. Steinhardt și anume că nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul relațiilor dintre oameni, dacă există bunăvoință sau amenințare. Dar alegerea bunăvoinței este chestie de ceea ce spuneam mai devreme, educație și caracter.