Ura din societate, generată de indiferență

Asistăm la încrâncenarea societății, mai exact a taberelor formate în jurul unor interese comune, care se transformă în ură. Asta se resimte la toate palierele sociale atunci când se iau în discuție subiecte legate de temele zilei. În vârtejul dureros și dezumanizant al urii dispar rațiunea, buna credință, construirea mentalităților fructuoase. Resimțim cu toții rănile provocate de atitudinile grobiene, de vendete, de prejudecăți, ne oblojim rănile și pornim la rândul nostru la atac. Să provocăm suferință la rândul nostru. Sigur, nu toată lumea reacționează sau se comportă așa, dar asta pare să fie constanta predominantă. Cum de s-a ajuns aici!?

Răspunsul pare să fie simplu, la îndemână – lipsa de educație și nesimțirea.

La criticile argumentate, aduse de-a lungul timpului, clasa politică din România a răspuns în mod invariabil prin indiferență. Cel puțin asta s-a văzut în exterior. Tot ce a contat permanent a fost atacarea adversarului politic, nu discuțiile bazate pe programe și soluții. Atunci când presa, societatea civilă, au criticat politicul acesta s-a izolat de lume, a încercat să se conserve, să se protejeze. A dat rezultate o perioadă un astfel de comportament. Ceea ce a scăpat raționamentului a fost caracterul provizoriu al unor astfel de soluții, care au generat efecte imediate, dar catastrofale pe termen lung. Nu au existat demisii de onoare, Justiția a avut o anumită inerție în tragerea la răspundere a vinovaților care păreau să prospere în loc să răspundă pentru faptele lor. Sigur că o astfel de stare nu a făcut decât să tensioneze societatea. Criticii au deveni mai acerbi, s-au încrâncenat simțind că mor cu dreptatea în brațe. Ceea ce părea la început situații izolate, disparate, pare să evidențieze o stare generală de atitudine acum.

Prezervarea privilegiilor i-a determinat pe decidenții ultimilor 25 de ani să lase în plan secund educația. Cei care au fost educați și-au mai estompat caracterul și s-au adaptat la condițiile existente pentru a putea supraviețui. S-au pierdut în masa mocirloasă a societății lăsată se degradeze. Așa se face că am asistat la o escaladare a conflictului nevăzut dintre ură și nesimțire, fapt care a deteriorat grav relațiile interumane.

Sigur, educația este singura care va genera însănătoșirea societății. Un om educat și instruit nu va urî pentru că nu poate, va dialoga încercând să găsească soluții și nu se va lăsa pradă ușor prejudecăților. Dar pentru asta e nevoie e voință și înțelegerea fenomenului.