Interviuri pe facebook: Alin Bena vorbește despre el și nu numai

De mai multă vreme povesteam Alin Bena să avem o discuție. Nu ni se lega absolut deloc, astrele nu se aliniau. Aseară am pățit astaClanţa nu e o chestie de şagă. M-am apucat eu s-o rezolv. Nu era mare lucru, trebuia doar să inversez butucii de la yale. Ăla de sus să-l pun jos şi, fireşte, ăla de jos, sus. L-am pus p-ăla de sus, mi-am pupat nevasta şi am trecut la etapa a doua. L-am pus. Am învârtit cheia, mergea ca unsă. Numa’ într-o parte. Că-n partea ailaltă, canci. Norocul meu că nu am închis uşa. Am pus mâna pe telefon şi am sunat un prieten. Un ungur. A venit, nu a zis ba. S-a apucat gospodăreşte de treabă, a desfăcut tot, a luat clanţa şi a plecat. Acum stau cu uşa în bătaia vântului şi păzesc. Ce, habar nu am, dar stau vigilent. O promis că se întoarce. Îl cred, cum să nu îl cred… Pe la vară, fiţi omenoşi, şi treceţi pe aici cu o sticlă de apă. Așa stând lucrurile am pornit la discuție cu Alin, așteptând rezolvarea problemei tehnice apărute.

Dan Terteci

Clanţa e o treabă serioasă. N-am reuşit singur. A trebuit să chem ajutoare. Un prieten ungur. Frăţia româno-maghiară luptă vitejeşte cu clanţa ardeleană.

Alin Bena

Unguru-i mai tare-n clanţă, ha?

Dan Terteci

Nu am habar, că a venit, a luat, clanţa desigur, şi a plecat cu ea. Acum stau şi păzesc uşa. De cine, nu ştiu nici eu, dar sunt vigilent.

Alin Bena

La oraş se fură, ai mare grijă, Dănuţ

Dan Terteci

Şi zici că era să te bage ăia şofer la primărie?

Alin Bena

Am ratat.

Dan Terteci

Te vedeai şofer de demnitar local?

Alin Bena

Exact, ca Jănică.

Dan Terteci

Le ştiai pe toate.

Alin Bena

Nu numai că le ştiam pe toate, dar mă mai şi îndrăgosteam de cîte una, luam şi doctoratul… Na, am întîrziat o zi.

Dan Terteci

Cum să îţi spun că nu te şochez!? Interviul o început deja. Că-ul ăla e să.

Alin Bena

Ejti jmecher? Credeai că nu mi-am dat seama? M-am şi străduit să par inteligent şi o fac în continuare, uite: io cred că istoria politică a Devei se bazează pe doi piloni: Ionică şi Jănică.

Dan Terteci

Be more specific, vorba neamţului.

Alin Bena

Ionică, şoferul cu doctorat al lui Oancea, şi Jănică, şoferul cu capu-n basculă al lui Mircia – doi şoferi care au făcut istorie. Reporteri se găsesc căcălău, şoferi care să forjeze destine, mai greu.

Dan Terteci

Eşti răutăcios amu’…

Alin Bena

Nu, mi-e ciudă că nu-s şofer, covrigu’ din mînă nu mi-l lua nime, nu ca jurnalismul…

Dan Terteci

Haidi, bre, şi şoferii au imunitate?

Alin Bena

Vrei să vorbim despre ticăloţi? Ticăloşi…

Dan Terteci

Da, da’ numai cu probe.

Alin Bena

J

Dan Terteci

M-am scos. :)))

Alin Bena

Ce probe vrei!? Ai dovada, ai consecinţele confiscării jurnalismului de către o clică de nemernici. E suficient să deschizi televizorul, să dai un leu pe un ziar etc. Bine, bine, nu generalizez, ştiu poezia…

Dan Terteci

Generalizează, că astea nu se sancţionează. De generalizări zic.

Alin Bena

Nu, chiar aş fi nedrept să generalizez. Pot să-ţi nominalizez, dintr-o suflare, cinci jurnalişti oneşti din judeţul Hunedoara. Dar să tot fie cam o sută, dacă nu mai bine, de ziarişti cu legitimţie în acelaşi judeţ.

Dan Terteci

Treaba e că nici jurnaliştii nu sunt icoane. Când a început fenomenul invaziei cârnăţarilor nu a zis nimeni nimic. Se bucurau care pe unde apucau de o sută de lei acolo.

Alin Bena

Cît timp cititorul/telespectatorul nu va fi dispus să plătească pentru informaţie, informaţia va fi manipulată. Ori toată lumea vrea informaţie gratuit.

Dan Terteci

Va fi şi atunci. Mă rog părerea mea.

Alin Bena

Cineva finanţează publicaţia/postul tv. Piaţa de publicitate, piaţa reală, pentru mass-media locale, e infimă. Nu poţi trăi din publicitate. Şi atunci apar advertorialele, ştirile comandate (şi plătite, evident)

Dan Terteci

Nu cred asta. Era o vorbă prin redacţiile din Bucureşti: „scriu un articol pentru un singur cititor”.

Alin Bena

Nu există politician, de la primar de comună în sus, care să nu sară cu banul, un fel de taxă de protecţie. Am să vorbesc pe larg despre asta şi atunci chiar am s-o probez cu documente.

Dan Terteci

Şi jurnaliştii cum acceptă aşa ceva, când ei luptă pentru principialitate!?

Alin Bena

Pot să scriu cuvîntul „pula” la tine pe blog?

Dan Terteci

Poţi, dar îl bipui.

Alin Bena

Jurnalism se mai face ici-colo, mai scapă cîte unul, mulţi s-au refugiat pe bloguri – în rest e prestare de servicii, nu jurnalism, mai ales (şi mai ales!) la televiziuni, e un spectacol grotesc la tv, greţos…

Dan Terteci

Acum, pe bune, cine pe cine minte?

Alin Bena

Stai să mai zic: în „jurnalismul” ăsta de acum, e mult mai bănos să ascunzi adevărul decît să-l afirmi

aşa funcţionează sistemul, nu de azi, dar s-a întins ca o ciumă, de la SRS şi alţi nemernici încoace şi pui sînt mulţi, avem şi de import.

Dan Terteci

Stai, bre, Pamfil Şeicaru spunea că un ziarist bun trăieşte din ce nu scrie.

Alin Bena

OK, ştiu pe mulţi care se-nchină la statuia asta, dă-i dracu! Ce-ţi face cînele?

Dan Terteci

Nu ştiu, e plecat cu nevasta. Au cedat amândoi nervos când au văzut şi incompetenţa mea tehnică.

Alin Bena

Deci, nevasta ți-e plecată cu cînele şi ungurul ţi-a plecat cu clanţa?

Dan Terteci

Ai speculat bine aplecarea către delaţiune a poporului român. Sau mă înşel!?

Alin Bena

Ce-am făcut!?…

Dan Terteci

Unguru’ a revenit, dar e ca în bancu’ ăla cu ardeleanul închis cu două bile într-o celulă. Când a ieşit o zâs că una s-o pierdut şi una s-o stricat. S-a umflat ceva pe acolo. La clanţă. Spuneam de delaţiune. „Vorbeşte aici”…

Alin Bena

Aaa, şi-acuma rîd – pe unul din telefoane îl am pe Tarzan, un super-star al emisiunii „Vorbiţi aici”, care bătea drumul din Vulcan la Deva numai ca să ne cînte el nişte balade compoziţie proprie. Traian şi Rossi nici nu mai stăteau în regie cînd înregistram, că urlau de rîs de se-auzea pînă în stradă.

Dan Terteci

Tu ai stricat televiziunea în ţara asta.

Alin Bena

Da, că a urmat „Cabina PRO TV”, fix pe modelul „Vorbiţi aici”, dar i-a denaturat sensul, că era cu moderator. Şi aşa am pus umărul la facerea generaţiei PRO, care acum nu ştiu cine s-a căcat pe colac în junglă. Cam aşa. Care acum nu ştie – nu-s analfabet, dragă, dar am fost PRO, au fost două perioade super-faine în televiziune: 3TV şi PRO TV…

 

Dan Terteci

Ia, bagă!

Alin Bena

Dup-aia au venit banii şi s-a dus dracului, de fapt, corect ar fi să spun TV DEVA-3TV şi PRO TV, trei echipe la TV Deva, super-faine, două au plecat la TVR, la bani buni şi la deprofesionalizare, dădeau ăia şi bonuri de masă, cred. Mă rog, nu blamez pe nimeni, fiecare face ce doreşte ca să cîştige un ban, pensia e asigurată.

Dan Terteci

Simt că te oftici şi acum.

Alin Bena

Nu mă oftic, îmi aduc aminte doar cum stăteam trei băieţi, Câmpeanu (Dumnezău să-l ierte), Brilinsky şi cu mine, ne uitam pe geamul de la Casa de Cultură, priveam în gol şi ne întrebam cum o să mai funcţionăm, fără două treimi din nucleul editorial. Ei, am strîns din buci şi-am funcţionat. Nimeni nu e de neînlocuit, nici măcar în televiziune, şi ăsta e un adevăr pe care trebuie să-l priceapă şi megastarurile momentului. Auzi, tu ai ceva vizualizări la interviurile astea? Că pe cine interesează ce căcat am făcut nişte unii cu o televiziune locală?

Dan Terteci

Mda… Trecând la chestii serioase, când se vinde de către un trust un produs ca fiind valabil şi se dovedeşte contrariul ulterior, cum răspunde industria aia în faţa naţiunii? Nu le citeşte nimeni, le fac din pasiune.

Alin Bena

Ia aici titlu de 10 kile de accesări: „Ce se întâmplă dacă nu mai faci sex timp de un an. Ea a făcut experimentul!”

Dan Terteci

Ultimul interviu a avut 114, e drept că era cu un sociolog şi cam plictisitoare discuţia.

Alin Bena

Pot să-ntreb şi eu? Pe tine nu te seacă la suflet funcţionăreala aia din care-ţi cîştigi pita? De-aia ai blog şi de-aia ai făcut „Premianţii fără premii”, nu? Că altfel te uscai la Prefectura lu peşte? Nu ţi-e dor de presă?

Dan Terteci

Mă uscă. După clasa politică, generalizăm asta e, funcţionărimea este o problemă a României.

Alin Bena

Mie mi-e dor să merg cu Brilinsky şi să filmăm ce vrea p…ula noastră, s-o facem cu drag, cu pasiunea aia de început, care nu ne-a părăsit pe niciunul, ălea au fost cele mai frumoase momente.

 

Dan Terteci

Cu „Premianţii” e altă poveste. Am prezentat în presă oameni despre care nu aveam o părere foarte bună, în timp ce oameni remarcabili rămâneau în anonimat. Am zis să nu fiu ca ăia pe care îi criticam când ajungeau conţopişti, să fac ceea ce cred că ar fi util şi frumos. Aşa s-a născut campania asta, aşa s-a născut tabăra pentru cei mai buni liceeni din România…

Alin Bena

Foarte frumos! Aş fi vrut să vin să-l cunosc pe tînărul medic Popiţiu, care pictează şi vinde tablourile ca să-şi modernizeze secţia. Am cunoscut un astfel de om minunat, tot la Timişoara: Dodo, Dorel Săndesc, atunci şeful secţiei ATI de la Spitalul Judeţean Timişoara, acum secretar de stat în MS (cred), de loc din Orăştioara de Sus, poate merită să îi dai premiu, la miile de vieţi pe care le-a salvat. Si el, tot aşa, venea unul să-i dea bani, zicea: unde lucrezi? în construcţii? uite, îmi trebuie zugrăvit aici, reparat acolo etc. – şi aşa şi-a făcut o secţie de nivel european într-un spital părăginit un om minunat! La ţîgară mă laşi 10 minute? Poate vine şi unguru cu clanţa… şi mă întorc.

Dan Terteci

Sunt oameni mulţi, Alin, care merită să le strângi mâinile. Ăştia sunt seva cum îi caracteriza cineva, nu sunt nici miezul, nici scoarţa copacului, seva, aia de e viaţa pomului. Te las… O venit, dar tot nu mere…

Alin Bena

Atunci ia-ţi un cîine mai mare… da mă întorc, că nu mai prind eu pe cineva să mă bage-n seamă.

Dan Terteci

Te aştept, dar puteai să nu mă ironizezi.

Alin Bena

Serios, nimeni nu m-a mai invitat să-mi spun părerea, de multă vreme. Mi-o spun eu, şi fără s-o ceară, fără s-o cioară, trăiască feizbucul şi blogul, că altfel muţeam di tăt. La tv am interdicţie, la ziare pe hîrtie idem, dar lupt şi cu briceagul, şi cu ciobul de la sticla de bere, şi tot nu-i las, căcatul cel mai mare în ţara asta l-au făcut politicienii, justiţia şi presa.

 

Dan Terteci

Păi şi tu prea ai dat în toţi.

Alin Bena

Justiţia pare că şi-a revenit. Aşa mi-a zis şi fimeia: învaţă şi tu cu capra, cu sorcova, să mergi cu băieţii prin sat să faci de-un cozonac, că prea ai dat în toţi…

Dan Terteci

Un cozonac cu nucă.

Alin Bena

Am făcut un reportaj cu titlul ăsta, la 3 TV, rîdeai de dădeai pe spate, tre să-l caut, e pe-un VHS prin pod, l-or fi ros şoarecii…

 

Dan Terteci

Cum ţi-ai descoperit vocaţia de jurnalist?

Alin Bena

Cum îşi descoperă băieţii puţa: brusc. Se întîmplă, pur şi simplu.

Dan Terteci

Tot aşa ai reacţionat, ce mică e!?

Alin Bena

Întotdeauna mi-am imaginat că-i cea mai mare, altfel nu poţi funcţiona, m-aş lăsa de scris, dar nu pot, pur şi simplu. Nu e jurnalism ce fac eu, dar mă simt în pielea mea, nu dau socoteală nimănui, spun ce am de spus, îs liber. Costă mult libertatea asta, dar merită fiecare secundă. Uite, eu trăiesc în coşul unui vulcan, la Săcărîmb. Şi mă gîndesc cum au murit ăia la Pompei. Dacă erupe vulcanul ăsta într-o zi şi mă îngroapă ca pe ăia de la Pompei? Pe ăia i-au scos după sute de ani de sub cenuşa vulcanică, fiecare în ce poziţie l-a îngropat erupţia. Dacă păţesc şi eu la fel, n-aş vrea să mă găsească, după sute de ani, sub cenuşă, cu nasu-n curul vreunui politician amărît. Aşa că trăiesc liber şi mi-e bine, nu mînc cu şapte guri, nu cac cu trei cururi, mă bucur de frunză, de goangă, de cîne, de fimeie, de copchii…

Dan Terteci

Acum, sincer, libertatea asta a ta e savurată de mulţi, aproape de toţi, dar puţini sunt cei care se manifestă deschis.

Alin Bena

Mă cam îndoiesc că e savurată de mulţi, m-aş bucura să fie aşa. Uite, acum scriu numa cu o mînă, cu cealaltă ţin cînele de coamă. Să nu-mi mînce hîrtiile de pe birou, şi mă bucur că e lîngă mine, şi ascult Led Zeppelin, nu că mă omor după ei (io-s cu Pink Floyd), dar ca să bag adrenalină-n interviu, să citească lumea.

Dan Terteci

Care e regretul tău cel mai mare?

Alin Bena

Acum e că i-am dat IT-istului un link greşit la template-ul wordpress pentru noua Cioară Vopsită şi o să întîrzii un pic, l-am şi cumpărat, am dat 15 dolari de-ampulea, şi a crescut dolarul. Alt regret? Că nu-s neo-zeelandez.

Dan Terteci

Cea mai mai mare bucurie? Nu, despre asta nu te întreb.

Alin Bena

Bun, fii atent, n-am spus-o, public, niciodată, şi mă întreb încă dacă s-o spun. Mi-e să n-o pierd, bucuria aia. Dar îţi spun, ca mulţumire că ţi-ai perdut vremea cu mine…

Dan Terteci

Aline, plec de la premisa că tonul tău e serios. Sper că nu asta gândeşti. Eu sunt un nimeni, tu ai făcut istorie în presă. Invers se pune problema. Şi, da, nu am fost mereu pe aceeaşi lungime de undă, dar te rog să-mi dai voie să-mi cer scuze pentru ceea ce am greşit faţă de tine vreodată.

Alin Bena

…Mă întorceam de la pescuit, conduceam spre casă. Pe la Burjuc, îmi face cu mîna un copil, la vreo 13-14 ani, să-l iau cu maşina. Îl iau. Îmi spune că vrea să ajungă la podul de la Ilia, că de-acolo nu mai are mult de mers pînă-n satul lui. Dar ce cauţi aici? Am lucrat la un om, la spart de lemne, două zile am lucrat, şi mi-a promis că mă plăteşte şi de-abia mi-a dat mîncare – şi începe să plîngă, pe tăcute, privind pe geam în partea cealaltă. N-o să mai pot cumpăra văcuţa, zice, nu mă mai aşteaptă cu banii femeia aia. Şi nu o să mai pot strînge banii de văcuţă. Şi-s numai eu, cu bunica şi cu sora mea şi văcuţa aia ne putea hrăni, am vorbit cu părintele din sat şi mi-o dat ceva bani şi o vorbit cu femeia să mă aştepte cu banii şi ea o zis că mă aşteaptă pînă azi, iar eu n-am făcut rost de bani. Plînge şi se uită în partea cealaltă. Ce adidaşi frumoşi ai – zic. Avea nişte adidaşi roşii, scofîlciţi. Da, se înveseleşte, mi i-a dat un vecin. Ajungem la capătul podului de la Ilia, opresc şi îi du banii pentru văcuţă, cîteva milioane. Privirea copilului ăla, atunci, a fost cea mai mare bucurie mea. Acum ştii…

Dan Terteci

(pe facebook este icon-ul ăla cu mâna care oferă inima, l-am trimis) Asta nu face parte din interviu, dar nu m-am putut abţine.

Alin Bena

…acum, dacă nu te superi, mă duc să plîng, ca să pot reveni la sarcasm. Mereu plîng cînd îmi amintesc momentul ăla, îţi mulţumesc pentru interviu, deci, o seară minunată să ai!

Dan Terteci

Tot în afară de interviu, m-a sunat un moderator: – Ce faci? – Duc două maşini de spălat, un frigider şi haine la două familii. – Asta nu e ştire. – Dacă le furam!?… – Atunci, da! Ultimă întrebare la interviu, am eu un fix, de ce discriminăm binele?

Alin Bena

Binele nu-i o știre. Așa ne învață.

Dan Terteci

Asta era long, long time ago. Ştii ceva, o să public discuţia asta în întregime. O să fie dezamăgitoare şi surprinzătoare deopotrivă.

Alin Bena

Atunci e bine.

Dan Terteci

Mulţam.

Alin Bena

Eu iți mulțumesc!