chilian

Taclale cu Chilian

L-am cunoscut prin 2.000, atunci, dacă nu mă înșel, i-am auzit prima dată vocea. Eram pe plajă la 2 Mai și am auzit îndemnul „ia cu tine numai slipul, hai să numărăm nisipul”. Mi-a plăcut teribil, mi-a ținut multe nopți companie când eram la bere. Bine, el habar nu avea. L-am redescoperit în online și mi-a plăcut și mai mult, drept pentru care l-am rugat pe Florin Chilian să îmi răspundă la câteva întrebări. A acceptat…

Trăim o criză fundamentală a omenirii, ce părere aveți?

Tu îi spui criză. Eu îi pot spune început de eră…  Au chinezii un proverb: Să nu dea Dumnezeu să ajungi să trăiești vremuri interesante… Nu, nu-mi place deloc ce se întâmplă, dar dacă tot sunt contemporat cu întâmplările astea, am să mă ocup de confortul meu. Tre să fii confortabil când privești la demența din jur.

Este prezentul o ciocnire a civilizațiilor?

Nu, nici vorbă. Este o ciocnire a intereselor financiare, nu despre civilizație vorbim aici, ci despre zeul la care se închină prea mulți dintre noi fără să recunoască asta. Este doar o nouă religie, atât, având ca zeu Closetul – adică trecând prin frigider se naște întrebarea: noi ce ne căcăm mâine dimineață. Despre calicie vorbim, despre avariție, despre supraîndestulare, lăcomie… Nu despre civilizație. Cinci familii dețin la nivel mondial capacitatea de a hrăni și dezvolta întreaga planetă.

Sărăcia este o formă de poluare?

Nu, niciodată nu a vost. Prostul gust și lăcomia, da, astea sunt forme de poluare.

Guvernații contestă tot mai vehement mediul politic, dar și cel instituțional. Unde s-a pierdut esența contractului social, mai este el de actualitate sau trebuie să reinventăm o altă paradigmă!?

21 Decembrie 1989 și, mai devreme, pe 16 la Timișoara. Atunci s-a decis statutul nostru de colonie.

Guvernanții, cel puțin teoretic, reprezintă un distilat social. Aând în vedere acest lucru, pe care îl propun ca premisă, poporul român nu este nici harnic, nici corect, nici bun, de vreme ce au ajuns să guverneze oameni acuzați de furt, indiferent forma lui de manifestare, sau este naiv și e victimă!?

Nu suntem un popor, ci o populație cu toate derivatele.

Criza de credibilitate a fost generată și de faptul că politicienii au propus și construit sisteme de guvernare pe valori care nu sunt asumate la nivel de individ de către popor!? Sau!?…

?!… Știi tu că au propus sisteme?! Eu unul nu am habar de așa ceva. Valori?!… E clar, vorbim despre lucruri diferite.

Ar fi o soluție ca firmele politicienilor să nu aibă acces deloc, nici direct, nici prin interpuși, la lucrări și prestări de servicii pe bani publici!?

Asta ar implica educație, civism, bun simț… Nu – evident că nu asta este soluția, ci construirea de pușcării unde gardieni să fie toți dezaxații. Asta e o soluție.

Banul public rămâne în continuare cel mai vânat, este văzut ca principalul mijloc de realizare a profitului. Sunteți de acord? Vă rog să argumentați opinia dumneavoastră.

Am răspuns deja în câteva feluri la întrebarea asta și, ca să reiau un răspuns, ar trebui să scriu o carte. Firește că nu pot fi de acord cu așa ceva însă… soluția este evident construcția de pârnăi.

Ați identificat o direcție pe care merge România, către ce se îndreaptă? Avem politici sectoriale clare care să subsumeze politicile locale sau discutăm despre o entropie la nivelul administrației locale!?

Prost să fii, orb să fii și tot vezi că directia este spre sclavagism. Cât despre entropie…nu a rezolvat-o Einstein decât la nivel general și tu ții neapărat ca un bou al administrației locale să-i dea de cap?! E clar! Ești mai artist decât mine.

Este suficientă bunăstarea materială pentru ca restul problemelor să dispară!?

Firește. Întotdeauna.

În urma crizei generate de tragedia de la Colectiv se pare că Parlamentul a fost golit de autoritate și de importanță. Ar fi fost mai potrivit ca la solicitările străzii să se fi răspuns printr-un memorandum adoptat de Camerele reunite!?

Ți-am spus eu că ești mai artist decât mine… Parlament și autoritate… Bați câmpii rău de tot. Solicitările străzii?!… Mă lași!?

Criticile dintre putere și opoziție, mai ales la nivel local și județean, par să aibă ca factor generator doar acapararea puterii și a resurselor și mai puțin competiția între proiecte viabile. Cum opinați?

Putere și popoziție?! Nu există așa ceva! Este doar o rotație a cadrelor necesară din punct de vedere formal, pentru a da iluzia unei democrații.

Ce domenii le considerați de o importanță strategică pe termen scurt, mediu și lung?

Cultura, Educația, Cercetarea.

În ce localitate din țară ați vrea, asta ca exercițiu de imaginație, să fiți pimar și de ce!?

Nicăieri, am altă treaba cu chitara și vorbele de făcut. Unii mă văd însă primar la București… Am refuzat 5 propuneri, și nu de tont.

Oamenii cer aleșilor să nu aibă privilegii, dar puțini contestatari ar alege să exercite o asemenea demnitate în condițiile clamate. Suntem ipocriți!?

Întotdeauna suntem ipocriți. Ne definește.

Care este dezamăgirea dumneavoastră cea mai mare!?

Încă nu am una chiar atât de grozavă.

Dar surpriza plăcută!?…

Că am reușit să aduc în lumea reală încă două albume. Plânsurâsul și Pre@Clasic – vor apărea în curând. Sunt gata.

Vă mulțumesc frumos.

Cu drag.

Iar aici, prin amabilitatea intervievatului, găsiții exact ceea ce scrie, adică o biografie neromanțată. Recomand cu căldură citirea textului…

Florin Chilian – Biografie neromantata