Horațiu Mălăele va fi omagiat la Deva

Anunțăm cu bucurie faptul că, datorită eforturilor commune – organizatori și comunitate -, am ajuns la trei ani de zile de când Campania „Premianții fără premii” se desfășoară la Deva. Sâmbătă după sâmbătă am încercat împreună să spunem „Mulțumesc!” celor care au venit în orașul de la poalele Cetății pentru a fi omagiați ca urmare a eforturilor depuse de ei în diferite domenii ale vieții. Inventatori, meșteșugari, agricultori, profesori, artiști, elevi, oameni cunoscuți sau cu mai puțină notorietate, toți au fost primiți cu zâmbete și cu suflete deschise de către cei care au vrut să acorde timpul și sufletele lor drept premii celor invitați. Acum, la moment aniversar, vă anunțăm cu bucurie și emoție, invitându-vă în același timp să veniți cu toții la o întâlnire de suflet, că a acceptat invitația noastră maestrul Horațiu Mălăele, cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 30 de ani, așa cum îl descrie Ion Caramitru într-un mesaj dat în exclusivitate pentru Campania „Premianții fără premii”.

Efortul continuu și susținut al celor care au înțeles și susținut această campanie a făcut să asistăm la o premieră absolută. Un eveniment fără buget, cu sprijinul unor oameni de suflet, a ajuns să devină un fenomen local la început și national în cele din urmă. Pe lângă oamenii pe care i-am întâlnit în calitate de invitați, acest eveniment ne-a împins către aprofundarea modului de a ne privi unii pe ceilalți din perspectiva calităților și mai puțin ale erorilor de care dăm, din păcate, uneori, cu toții dovadă. Astăzi, putem spune că valoarea comunității este una cunoscută și recunoscută, pentru că acesta a fost argumentul suprem pentru oameni ca Raed Arafat, Tudor Gheorghe, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaș, Cătălin Tibori, Alin Radu, Viorel Pașca sau Bogdan Tănasă. I-am enumerat aici pe cei care au venit de departe pentru a fi felicitați de către hunedoreni, dar și de alții sosiți din țară sau de peste hotare. Acestora li s-au alăturat oameni remarcabili, mai puțin cunoscuți, dar cu nimic mai prejos decât cei care au parte de un grad de notorietate mai ridicat. Vă mulțumim tuturor pentru susținerea de care ați dat dovadă în favoarea acestui proiect de suflet.

Ne-am străduit și am ținut foarte mult ca la un astfel de moment aniversar să avem bucuria de a felicita un om care a contribuit essential la cultura românească. Demersul nostrum a fost încununat cu succes și putem să anunțăm și să vă invităm la întâlnirea cu Horațiu Mălăele. Nu se poate prezenta succint o astfel de personalitate, precum cea a următorului invitat, dar vă putem divulga bucuria întâlnirii unui om remarcabil. Horațiu Mălăele este un om fascinant și dincolo de scenă, deși, dacă ne este permis, considerăm că tocmai dincolo de scenă este și mai fascinant. Lucrul acesta este dat de normalitatea în care trăiește și de valorile pe care le nutrește. Pentru cei care cred că este greu de dialogat cu domnia sa mărturisim că așteptările le vor înșelate. Este un om care știe să iubească oamenii, cel puțin la fel de mult după cum știe să și primească dragostea celor din jur.

Am rămas ușor surprins când am primit invitația la o astfel de campanie. Am fost și curios, dar mai ales onorat să fiu invitat să mă întâlnesc cu publicul într-o altfel de manieră. Voi veni la Deva cu bucuria revederii cu oamenii de acolo și cu speranța bucuriei pe care aș putea s-o ofer celor cu care urmează să mă întâlnesc”, ne-a mărturisit Horațiu Mălăele.

Am cerut ajutorul colegului și prietenului său, Ion Caramitru, pentru a pune o lumină corectă asupra personalității invitatului nostru.

Nu de multă vreme, încercând să-l caracterizez pe Horațiu Mălăele, am spus că este cel mai bun produs al teatrului românesc din ultimii 20 de ani. Gândindu-mă acum, ar trebui să adaug încă zece cel puțin, poate chiar mai mulți, pentru că, urmărind ce se întâmplă în teatrul românesc, aș putea să spun că, la această oră, n-a mai apărut nimeni care să-i concureze calitățile și efervescența creatoare. Ar trebui să vorbesc în termeni foarte laudativi, dar am să încerc să rezum cu cuvinte normale. Horațiu e un băiat deștept, cultivat, cu un talent deosebit la desen și în grafică, apoi, un spirit speculativ cu totul remarcabil, este un fel de comentator al timpurilor noastre, foarte acid și foarte critic, dar, în același timp, și foarte cald și iubitor de viață și de timpurile pe care le trăiește. Dacă definiția lui Shakespeare că actorii sunt cronica vie și ornamentată a timpurilor, atunci el este un asemenea cronicar. Întâlnirile mele cu el sunt întotdeauna surprinzătoare și ne facem surprize reciproce când încercăm să demonstrăm unul altuia că suntem vii și nealterați. Nu e deloc un fapt comun să vă spun că actorul cu cel mai mult public și cel mai credincios este Horațiu Mălăele, și nu de azi, de ieri, ci de ani de zile și eu cred că încă mulți ani de acum înainte. Este viu, este adevărat, este spiritual și cinic când trebuie sau atât cât trebuie și foarte prietenos cu lumea în care trăiește, cu lumea pe care și-o dorește și, până la urmă, chiar și cu cei pe care îi disprețuiește. Este un prieten credincios, adică eu nu știu sau, mai bine zis, știu că are prieteni credincioși cu care are activități comune, nu este un retras, nu e un ascet, ba, din contră, este un om căruia îi place viața, sportul și mișcarea în general, și a minții, și a trupului”.

Ion Caramitru,

Director Teatrul Național București

Un alt protagonist al campaniei „Premianii fără premii”, regizorul Mihai Lungeanu, ne-a ajutat să vorbim, fără teama de a greși, despre maestrul Horațiu Mălăele.

HORAŢIU!… Toată lumea îl ştie, câţi oare îl cunosc?! E foarte greu să încerci să schiţezi portretul unei admiraţii permanente. Rareori se pot îngemăna într-un singur spirit creator imaginile lumii în care trăieşte, repovestite artistic cu o multitudine de „instrumente”. Fie că este ascuns în personajele pe care le-a desenat cu fiinţa sa de actor pe scenă… fie că desenează realitatea comică a persoanelor care stau în faţa cărbunelui său… fie că se strecoară în materia poetică pe care personalitatea lui o revarsă în cărţile poetului care zâmbeşte mereu trist, dar niciodată învins… fie că scrie replicile inspirate ale unor scenarii pe care tot el le rosteşte, adânc mirat, dar şi fascinat de rosturile meseriei de regizor… fie că se joacă, pasionat, cu mingea şi racheta sportului alb… fie că depăşeşte (cu o seninătate întotdeauna costisitoare) inevitabilele zile negre… fie că aşteaptă, cuminte şi cu minte ecoul (şi ecourile) vocii sale înregistrate, nu suficient de des, pentru teatrul radiofonic… fie că îşi descoperă, aplaudat la scenă deschisă, rolul de tată prin imaginea fiului… fie că strânge din dinţi zâmbind când traversează zebrele vieţii ca un orb atoatevăzător… HORAŢIU are foarte rara capacitate de a asculta în timp ce vorbeşte, de a desena în timp ce visează, de a citi în timp ce scrie, de a trăi în timp ce interpretează, de a se ascunde de tine în timp ce te îmbrăţişează. Dar are şi imensa generozitate de a îşi pune semnătura inconfundabilă pe palma celui care îi strânge mâna. Iar semnătura sa devine, instantaneu, vers, caricatură, secvenţă de film, replică de teatru, pahar urat şi închinat sau zâmbet furişat pe sub ochelarii care nu plâng niciodată”.

Cu admiraţie şi recunoştinţă, Mihai LUNGEANU

Pentru exemplul său de dăruire, pentru devotamentul în slujba iubitorilor de teatru, pentru modul în care încununează teatrul românec, vă propunem să ne întâlnim cu acest om sufletist, cu acest artist de suflet și să-i sunem că-i mulțumim pentru ceea ce ne oferă din prea plinul sufletului său, indifferent că este pe scenă sau coborât de pe ea. Sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 17.00, domnul Horațiu Mălăele vine să-l întâlnim. Aveți ocazia să-l priviți în ochi, să-i spuneți o vorbă caldă și să fiți parte dintre cei care îi vor mulțumi oficial printr-o diplomă și un buchet de flori venind în centrul Devei, în Piața Victoriei.

Despre proiectul „Premianții fără premii”

E vremea să facem ceva.

A trecut sau ar fi trebuit să apună perioada lui „să se facă”. Dintr-un singur şi banal motiv pentru că se face. Societatea a mers înainte până acum, poate uneori destul de încet faţă de cum ne-am fi dorit, şi merge în continuare. Proiectul social „Premianţii fără premii” se vrea o modestă răsplată din partea societăţii pentru valorile noastre, cele autentice.

Ei sunt oamenii a căror muncă este de folos tuturor. Ei sunt cei care ne fac viața mai frumoasă prin munca lor. Artiști, inventatori, meșteșugari și alții care ne arată că frumosul și utilul sunt aici, lângă noi.

Astfel, proiectul vă invită să ieşim în stradă, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulţumi celor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupările lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbătă să ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestră a lui Decebal. Vom invita de fiecare dată un om valoros, care prin munca lui, strădaniile lui, face ca România să existe. Vom merge acolo să-l cunoaştem, să-i mulţumim că există şi să-i strângem mâna în semn de preţuire şi respect.

Vă invit să fiţi parteneri ai unui proiect care doreşte să descopere şi să redescopere valorile României.